Noul ministru al educaţiei din, Hanna Novosad, a declarat joi seara că 'şcolile minorităţilor naţionale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, vor trece la predarea în limba ucraineană din septembrie 2023'.

În cadrul unei emisiuni televizate, Hanna Novosad a declarat că şcolile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020, iar şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene - din septembrie 2023.

Ministerul Educaţiei, a spus ea, trebuie să pregătească şcolile respective pentru acest proces de trecere la predarea tuturor materiilor în limba de stat.

În aceste şcoli, unde învăţământul se va desfăşura 'în mod prioritar în limba ucraineană', se va menţine posibilitatea 'studierii limbii materne şi a literaturii în limba maternă', a declarat Hanna Novosad.

Etnicii români din Ucraina au protestat în repetate rânduri împotriva acestor legi

În declaraţiile sale, ministrul s-a bazat pe noua lege a educaţiei din Ucraina, adoptată în septembrie 2017, dar şi pe Legea privind funcţionarea limbii ucrainene ca limbă de stat.

În acest context BucPress aminteşte că etnicii români din Ucraina au protestat în repetate rânduri împotriva acestor legi, în special a Legii educaţiei, care, potrivit comunităţii române, reprezintă o 'catastrofă' pentru învăţământul în limba maternă în Ucraina.

Românii din Ucraina şi-au legat multe speranţe de noua conducere a statului ucrainean, în frunte cu Volodimir Zelenski, care i-a criticat pe predecesorii săi pentru încercările de a diviza ţara în plan lingvistic şi confesional. 'Din păcate, declaraţiile noului ministru al educaţiei par a fi o dovadă a faptului că politica statului ucrainean, condamnată atât de dur de minorităţile naţionale şi statele vecine, nu va fi anulată', notează agenţia de presă din Cernăuţi.

Potrivit BucPress, tot mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii române din Ucraina susţin că fără o anulare a legislaţiei respective (care poate fi realizată, luând în calcul majoritatea proprezidenţială din parlamentul ucrainean), minorităţile naţionale, în special românii din Ucraina, riscă să dispară în câţiva ani în urma aceste asimilări brutale.

În opinia liderilor comunităţii române din Ucraina, este necesar ca Bucureştiul să reacţioneze prompt şi să iniţieze discuţii cu Kievul pe această temă pentru identificarea unor soluţii viabile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News