Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Mihai Eminescu - 170 de la naștere. „Din străinătate“, poezia care descrie durerea românilor din diaspora
WhatsApp
România sărbătorește, astăzi, Ziua Culturii Naționale, zi care coincide cu ziua nașterii poetului național, Mihai Eminescu, născut la 1 ianuarie 1850.

Mihai Eminescu este unul dintre românii care cunosc cel mai bine sentimentul înstrăinării de patrie, de locurile natale. El a studiat la Viena și Berlin ani în șir. Totuși, una dintre primele sale opere este poemul „Din străinătate“, scris la doar 16 ani, poezie care radiografiează perfect dorul românilr din străinătate și care este și astăzi, la peste 150 de ani distanță, al fel de actual.

 

„Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,
Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Scăldată în cristalul pârăului de-argint,
Să văd ce eu atâta iubeam odinioară:
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mititică,
În valea mea natală, ce unduia în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori“.

(1866, 17/29 iulie)

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News

WhatsApp
DC Media Group Audience
Top cele mai citite știri
Crossuri parteneri
Cultura si Traditii Vezi toate articolele
Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
pixel