Judecarea apelurilor din dosarul de corupție a lui Victor Ponta, cazul Turceni-Rovinari, a fost suspendată pe perioadă nedeterminată. Decizia a fost luată de mai mulți judecători ai unui complet de cinci magistrați de la instanța supremă, care au stabilit transmiterea a patru întrebări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

„Cu majoritate, Admite cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare. Sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi articolele 2 şi 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune de plano rejudecarea tuturor cauzelor de corupţie soluţionate de secţia penală a instanţei supreme în primă instanţă, într-o perioadă determinată (2003-ianuarie 2019), aflate în calea de atac a apelului?

2. Articolul 2 şi 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul ca se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme, contrar interpretării evidenţiate de practica organizatorică, dar şi jurisdicţională constantă şi unanimă a acesteia?

3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?

4. Sintagma „constituită în prealabil prin lege" din cuprinsul art. 47 alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene poate fi interpretată în sensul că include desemnarea formală a unor completuri de judecată specializate distinct de specializarea judecătorilor care le compun? Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în sedintă publică, astăzi, 11 noiembrie 2019”, noteayă judecătorii majoritari din complet în minuta deciziei“, sunt cele 4 întrebări înaintate către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În opinia separată, judecătorii minoritari din complet ar fi dorit să anuleze decizia inițială și să trimită dosarul pentru rejudecare la un complet de trei judecători.

„Cu opinia separată, în sensul respingerii ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a admiterii apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Natională Anticoruptie şi de apelantul inculpat Cristea Dumitru împotriva sentinței penale nr.290 din data de 10 mai 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală, în dosarul nr.3407/1/2015, privind si pe intimaţii inculpaţi Ciurel Laurenţiu Dan, Graure Laurenţiu Octavian, Şova Dan Coman şi Ponta Victor Viorel, a desfiinţării sentinţei penale apelate şi a trimiterii cauzei spre rejudecare Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, se arată în minuta instanței.

Așadar, judecata în dosar va fi reluată de completul de cinci judecători în urma răspunsurilor date de CJUE răspunde celor patru întrebări ale judecătorilor ICCJ. Numai că traseul procedurii la Curtea de Justiție a Uniunii Europene este una greoaie pentru că această instanță trebuie să colecteze punte de vedere de la numearoase instituții.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News